09 aprilie 2011

Problemele de mediu calamiteaza productia de ulei de palmier


Uleiul de palmier a devenit o componenta cheie in multe produse utilizate zilnic in Vest. Dar cultura palmierilor are majore efecte adverse asupra zonelor unde acestia sunt cultivati. Nici chiar uleiul de palmier “sustenabil” nu reprezinta o alternativa serioasa.
Fie ca este vorba de dulciuri, produse cosmetice sau delicatese, uleiul de palmier a devenit uleiul universal al societatii de consum din Vest si multe industrii si-ar inceta activitatea fara el.

“Iar aceasta este pentru ca uleiul de palmier are proprietati care il diferentiaza de restul uleiurilor vegetale, si care sunt cruciale pentru procesele industriale” declara Peter Feller, reprezentant Federation of German Food and Drink Industries.


Uleiul de palmier este componenta a mii de produse, incluzand sapunuri si sampoane

Randamentul ridicat al palmierilor il face atractiv. Un hectar de palmieri produce de sase ori mai mult mult ulei decat un hectar de rapita, facand din palmieri o rersursa mai ieftina. Dar pe cat de benefic este uleiul de palmier pentru industrie, pe atat are efecte negative asupra mediului.

Prejudiciile aduse de uleiul de palmier se vad in Indonezia, cel mai mare exportator mondial. Industria uleiului de palmier defriseaza aproape un milion de hectare de padure tropicala pe an* pentru a planta palmieri, facand profit si din vanzarea lemnului.

Pericol pentru biodiversitate
Politica companiilor de a cultiva monocultura plantelor de palmier pune deasemena in pericol biodiversitatea regiunii, conform Clemens van de Sand, reprezentant Germanwatch.

"In plantatiile de palmier pentru ulei intalnesti numai 10 procente dintre tipurile de pasari pe care le intalnesti in zona”, declara acesta.
Nu se produce indeajuns ulei de palmier sustenabil nici macar satisfaca o mica fractiune a cererii

Impactul plantatiilor de palmieri asupra fermierilor locali trece si el neobservat, spune van der Sand. "Interesele fermierilor cu suprafete mici, dintre care unii traiesc din resursele din padure, nu sunt luate in considerare deloc” adauga el. “Acestia sunt pur si simplu alungati.”

Solul mlastinos al Indoneziei absoarbe de asemenea cantitati apreciabile de dioxid de carbon, care este emis in atmosfera dupa ce padurile sunt uscate si ramasitele acestora arse.
Cerere in crestere
Dar Indonezia nu este singura tara care se bazeaza pe uleiul de palmier pentru sustinerea economiei. Thailanda, Columbia, Brazilia, Nigeria, Liberia si Uganda isi cresc productia de ulei de palmer pentru intampinarea cererii tot mai mari.

Cererea vine in principal din tarile vestice uleiul este folosit la producerea energiei. O lege germana cere, de exemplu, ca 10 procente din combustibilul pentru masini sa provina din surse regenerabile pana in 2020.

Chiar daca regulile europene interzic culturi pentru biocombustibil ce au fost provenienta nesustenabila, reglementarile actuale fac prea nu putin sa rezolve efectul “indirect” al schimbarii utilizarii terenurilor, conform Jos Dings, director al organizatiei Transport and Environment din Bruxelles.

"In acest moment se intampla urmatorul lucru, asa numitul ulei de palmier sustenabil este folosit pentru biocombustibil pentru ca cel conventional nu este permis, si atunci acesta este folosit pentru gatit si pentru industria cosmetica” declara Dietmar Oeliger din partea German Nature Conservation Union (NABU). "Pana la urma, nu se schimba nimic."
"La momentul actual biocombustibilul si biomasa reprezinta numai o mica parte din consumul de ulei de palmier, insa este un sector cu un mare potential de crestere” declara Corinna Hözel, expert forestier al grupului Greenpeace.
Etichetare deficitara
Obiceiul de a taia/arde padurea dauneaza mediului si biodiversitatii
Companiile si organizatiile neguvernamentale s-au pus de acord in 2003 asupra unui set de standarde pentru asa numitul ulei de palmier sustenabil. Acordul interzicea plantatiile in padurile tropicale, cerea respectarea legilor locale, respectarea populatiilor indigene ca si o productie responsabila din punct de vedere social si al mediului.
Dar multe companii vand ulei de palmier etichetandu-l drept sustenabil fara a respecta conditiile care au dus la crearea acordului, conform Hölzel.

"Este important ca sa se investeasca mai mult in reglementare” declara van de Sand. “Cand iti dai seama ca este o piata care valoreaza 30 milioane USD, dar numai 500.000 USD sunt cheltuiti pentru verificare, este clar ca ca suma este insuficienta."

In Germania se cere utilizarea de ulei sustenabil  numai in cazul biocombustibilului. Nu au fost impuse limite industriei alimentare, care reprezinta aproximativ 90 de procente din consumul de ulei de palmier.
Consumatorii nici ei nu au posibilitatea de a verifica de unde provine uleiul pe care ei il cumpara, acesta fiind un pas care trebuie facut, in opinia dnei Hölzel.
"Etichetarea actuala este insuficienta”, continua dansa. “Pe eticheta scrie din uleiuri vegetale si animale, nu si de unde provine.”

Dar chiar daca etichetetarea este imbunatatita, nu ar putea fi de ajuns pentru a avea un impact major asupra mediului. Cererea mondiala de ulei de palmier se ridica la 50 de milioane de tone, dar numai 4 milioane de tone au eticheta “sustenabil”.

Autor: Nicolas Martin
Editor: Nathan Witkop

* pe an nu apare in text, insa se subintelege.
http://www.cnn.com/2010/WORLD/asiapcf/11/22/indonesia.halt.deforestation/index.html

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu